Skip to main content

Incursiuni in studiul etnopsihologiei

Etnopsihologia – ramura a psihologiei sociale care are ca obiect descrierea si explicarea conditiilor care intretin in mod permanent intre membrii unui grup social, constiinta comunitatiilor de origine, limba si de destin.
            Etnopsihologia – domeniu interdisciplinar de studiu al interactiunilor prezente sau trecute ce se ocupa de studierea diferentelor etnoculturale ale psihicului indivizilor din diverse grupuri etnice, caracterul psihologic al etniilor si aspectele psihologice a relatiilor interpersonale.
           
Obiectul de studiu al etnopsihologiei:

1.      Modelul psihic al etniei
2.      Caracterul etnic
3.      Diferente dintre grupuri etnice
4.      Tipologia caracterului etnic

Repere istorice in evolutia studiului etnopsihologiei

            Perioada antica – reprezentantul Herodot – prezinta elemente distinctive a diverselor popoare. El analizeaza specificul diverselor etnii prin comparatie cu etnia greaca. Factorii de analiza erau religia, credintele, ritualuri, arta, traditie si elementele vietii cotidiene.
            Hipocrate – considerat intemeietorul etnopsihologiei si etnologiei. Considera ca formarea caracterului unui popor si diferentele dintre ele este influentat direct de locul de trai sau de asezare geografica a acestui popor.

            In epoca marilor descoperiri geografice creste interesul pentru cultura si caracterul altor popoare, dar incercarile dew a transforma popoarele in obiect de studiu au fost efectuate la inceputul sec al XVIII-lea. Pana atunci, factorii determinanti ai deosebirilor dintre etnii raman mediul natural, clima si asezarea geografica.

            Studii franceze:

Charles Luis de Secondant Baron de la Montesqieu presupune ca omul este influentat de multe lucruri – clima, religie, legi, principii de conducere, exemple din trecut, traditii si obiceiuri, in rezultatul acestor influente se formeaza spiritul comun al poporului. Din multitudinea de factori, pe primul loc, el desemneaza clima. Din perspectiva lui, popoarele din clima calda sunt timizi, lenesi, nu sunt capabile de fapte eroice, sunt ca batranii, dar sunt inzestrati cu imaginatie bogata. Popoarele nordice sunt considerati curajosi, insensibili si netentabili fata de ispita, sunt ca tinerii plini de putere si vigilenta. Spiritul poporului este influentat direct de cater clima, dar de asemenea influenteaza traditiile si obiceiurile care sunt formate in concordanta cu conditiile climaterice si specificul solului.

            Studii germane:

            J.H.Hegel va defini conceptul de popor prin toate infaptuirile sale prin religie, sistem juridic, constitutie , moravuri, arta si stiinte tehnice, teritoriu istoric, limba vorbita si scris vor determina spiritul lui (poporului).
Spiritul poporului dupa parerea lui Hegel, poate fi perceput cu ajutorul sentimentelor, limbajului, activitatilor cotidiene, dar pe primul loc, el plaseaza arta orala, considerand ca anume lumea fantastica reflecta spiritul poporului.

            Lazarus si H. Stenhall propun 3 directii de cercetare in etnopsihologie:

  • -          Studiul psihologiei sociale
  • -          Elementele din psihologia culturala
  • -          Analiza psihologiei popoarelor


Ei considera ca sufletul unui popor se manifesta prin limba, mituri si obiceiuri, astfel ca prin studiul culturii se poate ajunge la psihicul acestui popor. In 1860, sub conducerea lui Lazarus si Stenhall apare prima revista a psihologiei popoarelor, In anul 1900-1919, sub conducerea lui Wundteste editata o lucrare in 10 volume depsre psihologia popoarelor.

Comments

Popular posts from this blog

Clasificarea proceselor afective

Procesele afective pe de o parte sunt -trairi subiective :  *   stari         *    concentrare interioara   pe alta – expresii emotionale: * actiuni * manifestari exterioara (comunicare)                                                                                                                                                                    Avem 3 tipuri de procese emotionale: -...

B.F. Skinner - Condiţionarea operantă

B. F. Skinner (1905-1990) a crescut într-un orăşel din Pennsylvania numit Susquehanna. După terminarea liceului, a continuat studiile la Colegiul Hamilton în New York, terminând cu calificative excepţionale în special la literatura engleză. Interesat de comportamentul uman şi animal, renunţă la meseria de scriitor şi urmează cursurile unui master în psihologie la Harvard. Aici îşi începe cercetările asupra învăţării, ulterior a lucrat şi predat la mai multe universităţi precum Minnesota, Indiana. Teoria lui Skinner se subsumează behaviorismului, asemenea celei a lui Watson, ca urmare psihologia ar trebui să se dedice studiului comportamentului manifest, observabil, măsurabil şi să nu mai facă referiri la stările mentale intangibile (scopuri, dorinţe, idealuri). El admitea că omul vine pe lume cu anumite înzestrări genetice, dar a fost preocupat în primul rând, de modul în care mediul influenţează comportamentul. Deşi ca formare teoretică a preluat o parte din conceptel...

Tipuri de gândire

          Gândirea omului nu este uniforma, nu functioneaza la fel la toti oamenii sau la unul si acelasi om în momente si în situatii diferite. Iata de ce, de-a lungul timpului, s-a lansat si apoi s-a accentuat ideea existentei mai multor tipuri sau moduri de gândire.                                      Gândirea inductiva, deductiva si analogica In gândirea inductiva miscarea cunoasterii se realizeaza de la particular la general, de la multitudinea trasaturilor, atributelor la concepte, relatii, legi. Gândirea inductiva surprinde regularitatea, ceea ce este comun, constant, invariant. Pornind de la stimuli, subiectul construieste o schema de raspuns careia i se adapteaza. Asadar, gândirea mdacxiv&faciliteazâ extragerea si formularea unei concluzii generale dintr-o ...