Skip to main content

Posts

Showing posts from June 10, 2013

Raportul Constient - Subconstient - Inconstient

Raportul Constient- Subconstient-Inconstient in Sistemul Psihic Uman.Teorii asupra inconstientului si constiintei. Sistemul psihic uman este un ansamblu de functii si procese psihice senzoriale, cognitive si reglatorii, ce se aflã în interactiune, activeazã simultan si sunt dispuse ierarhic pe 3 niveluri: constient, subconstient si inconstient. CONSTIINTA este una dintre cele mai importante nivele de organizare a vietii psihice a individului, cand afirmata, cand negata cu vehementa. -pentru introspectionisti toata viata psihica este constienta; -pentru behavioristi constienta nu are nici o insemnatate si este eliminata din psihologie. Asa incat, constiinta poate fi definita ca fiind totul (psihologia fara inconstient) sau nimic (psihologia fara constiinta). Constiinta a fost: · cand redusa la o simpa functie psihica numita uneori ,,vigilenta” · cand extinsa pana la pierderea in generalitatea vietii psihice prin asimilarea cu G reflexiva si critica, cu Eul si...

Sigmund Freud, psihanaliza şi psihologia

Printre nespecialişti, numele lui Sigmund Freud este sinonim cu psihologia. Cu toate că nu se poate pune semnul egal între doctrina lui Freud şi psihologie, Freud are meritul de a fi evidenţiat influenţa fenomenelor psihice inconştiente şi a sexualităţii asupra vieţii psihice. Cum a apărut psihanaliza Ca formaţie profesională, Freud a fost medic neurolog. Iniţial a fost preocupat de studiul tulburărilor isterice şi a încercat să le trateze cu ajutorul hipnozei. Destul de repede însă a renunţat la hipnoză şi a dezvoltat o metodă terapeutică proprie care se baza pe analiza gîndurilor şi a asociaţiilor de idei ale pacientului, metodă care a fost denumită psihanaliză. Scopul acestei activităţi de analiză – numită în limbaj de specialitate “travaliu analitic” –, este să identifice gînduri sau idei care au devenit inconştiente. Aceasta deoarece Freud considera că tulburările psihice (în special isteria sau anxietatea) sunt cauzate de refularea unor gînduri, idei sau sentimente. No...

Teoria personalitatii la Albert Bandura

Ca teoretician al invatarii, Bandura este de acord cu Skinner ca atat comportamentul normal cat si cel patologic reprezinta un rezultat al invatarii. Bandura l-a criticat pe Skinner pentru ca a studiat doar subiecti individuali, mai ales animale, si nu subiecti umani, in interactiune unii cu altii. Abordarea lui Bandura este una psihosociala, care investigheaza comportamentele ca fiind formate si modificate de contextul social. Desi Bandura recunoaste faptul ca invatarea se datoreaza in mare parte intaririi, el subliniaza si existenta altor forme de invatare care au loc in absenta unei intariri directe. Teoria sa este denumita adesea invatare observationala pentru ca pune accent pe rolul observarii comportamentului celorlalti si a consecintelor acestuia in invatare. Accentul pus pe invatarea prin observatie sau exemplu, reprezinta poate aspectul cel mai important al teoriei lui Bandura. In acelasi timp, Bandura nu elimina total existenta variabilelor inter...

Inteligenta Emotionala

Inteligenta Emotionala este formata din 4 elemente: * Intelegerea mai buna a propriilor emotii  * Gestionarea eficienta a propriilor emotii si crestere semnificativa a calitatii vietii  * Intelegerea mai buna a celor din jur si o convietuire cu un grad de confort ridicat  * Crearea de relatii mai bune la toate nivelele cu cei din jur si cresterea productivitatii si a imaginii personale Dezvoltarea inteligentei emotionale reprezinta intelegerea si gestionarea emotiilor pentru a crea relatii armonioase cu cei din jur. Copilãria este extrem de importantã în punerea unor baze solide pentru dezvoltarea inteligenţei emoţionale, ea poate fi îmbunãtãţitã şi cultivatã inclusiv la vârsta adultã. Componente ale Inteligentei Emotionale: Auto–Constientizarea * Determinarea punctelor forte si a limitarilor  * Constientizarea emotiilor si a efectelor acestora asupra comportamentului, precum si de impactul acestora asupra celorlalti.  * Analiza comportamentu...

Erik Erikson

Erik Erikson (1902 – 1994) Erikson considera ca fiecare etapă de dezvoltare este caracterizată prin evenimente şi conflicte, sarcini specifice de rezolvat pe care copilul şi mai târziu adolescentul, adultul trebuie să le parcurgă şi să le soluţioneze adecvat pentru fiecare vârstă sau etapă specifică. Personalitatea individului este un produs al modului cum au fost soluţionate aceste crize sau conflicte. De aceea, aceste stadii de dezvoltare au mai fost numite şi crize de dezvoltare (ieşirea din criză se poate face în mod pozitiv sau negativ). Individul care va fi incapabil să facă faţă crizei într-un mod acceptabil, va avea probleme în parcurgerea următoarelor stadii şi dezvoltarea ulterioară va avea de suferit. Cu toate acestea, Erikson este de părere că experienţele nesoluţionate corespunzător dintr-un anumit stadiu pot fi compensate ulterior, dar la fel şi rezolvarea satisfăcătoare a unei crize poate avea ca rezultat diminuarea efectului în cazul unor deficienţe ulterioare car...

Piotr Galperin

Piotr Galperin (1902 – 1988) Nascut pe 2 octombrie 1902, psiholog rus cu o pregatire medicala. Din lucrarile lui cele mai importante enumeram: „specificul psihologic al folosirii uneltelor de catre om si a mijloacelor auxiliare de catre animale”           (teza de doctor, 1936); „Despre formarea actiunilor intelectuale si a notiunilor”   (1955); „Actiunea mintala ca baza a formarii ideii si imaginii” (1957) etc. Inceputul activitatii sale psihologice – in grupul lui A. N. Leontiev – elaborarea conceptiei psihologice a activitatii. In cele ce urmeaza elaboreaza conceptia formarii pe etape a actiunilor psihice. Numele sau este cunoscut in lume datorita conceptiei formarii pe etape a actiunilor mintale.Realmente, aportul sau in psihologie este mult mai mare. Sunt cunoscute cercetarile sale asupra atentiei, relatiei dintre psihic si creier s.a. Printre cercetarile psihologice ale lui P. Galperin conceptia formarii pe etape a ac...