Psihologie

          Gândirea omului nu este uniforma, nu functioneaza la fel la toti oamenii sau la unul si acelasi om în momente si în situatii diferite. Iata de ce, de-a lungul timpului, s-a lansat si apoi s-a accentuat ideea existentei mai multor tipuri sau moduri de gândire.                                      Gândirea inductiva, deductiva si analogica In gândirea inductiva miscarea cunoasterii se realizeaza de la particular la general, de la multitudinea trasaturilor, atributelor la concepte, relatii, legi. Gândirea inductiva surprinde regularitatea, ceea ce este comun, constant, invariant. Pornind de la stimuli, subiectul construieste o schema de raspuns careia i se adapteaza. Asadar, gândirea mdacxiv&faciliteazâ extragerea si formularea unei concluzii generale dintr-o ...

Maslow este un reprezentant al psihologiei umaniste. A criticat atat behaviorismul, cat si psihanaliza, mai ales conceptia lui Freud. Studiind numai ceea ce era mai rau in om (nevrozele si psihozele) psihologia apartinand acestor scoli a ignorat toate starile afective benefice cum ar fi: fericirea, multumirea, satisfactia sau pacea spiritului. Maslow spunea: „studiul unor specimene handicapate, imature, bolnave poate conduce doar la o psihologie handicapata'. Ea arata ca psihologii au subestimat natura umana neluand in considerare exemplarele cele mai creative, mai mature si mai sanatoase. Studiul celor mai reprezentative personalitati ale speciei umane reprezinta trasatura distinctiva cea mai pregnanta a teoriei personalitatii la Maslow. Daca vrei sa studiezi cat de repede alearga un om trebuie sa-i studiezi pe cei mai buni alergatori, nu pe cei mediocri, pentru a determina nivelul cel mai inalt al potentialului uman. Teoria personalitatii la Maslow este de fapt...

B. F. Skinner (1905-1990) a crescut într-un orăşel din Pennsylvania numit Susquehanna. După terminarea liceului, a continuat studiile la Colegiul Hamilton în New York, terminând cu calificative excepţionale în special la literatura engleză. Interesat de comportamentul uman şi animal, renunţă la meseria de scriitor şi urmează cursurile unui master în psihologie la Harvard. Aici îşi începe cercetările asupra învăţării, ulterior a lucrat şi predat la mai multe universităţi precum Minnesota, Indiana. Teoria lui Skinner se subsumează behaviorismului, asemenea celei a lui Watson, ca urmare psihologia ar trebui să se dedice studiului comportamentului manifest, observabil, măsurabil şi să nu mai facă referiri la stările mentale intangibile (scopuri, dorinţe, idealuri). El admitea că omul vine pe lume cu anumite înzestrări genetice, dar a fost preocupat în primul rând, de modul în care mediul influenţează comportamentul. Deşi ca formare teoretică a preluat o parte din conceptel...

John Watson (1878-1958) este cel care a aplicat teoria lui Pavlov în psihologie. S-a născut la o fermă de langa Greenville, Carolina de Sud. A absolvit colegiul Universităţii Furman şi a continuat studiile la Universitatea Chicago, unde a început cercetările în psihologie pe animale. Dupa ce a obtinut doctoratul a lucrat la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore. În 1913 Watson se face cunoscut în lumea psihologiei, prin articolul său manifest „Psihologia vazută de un behaviorist”. În acest articol afirma că studiul conştientului prin introspecţie nu are ce căuta în psihologie ca ştiinţă. Psihologia ar trebui să abandoneze „termeni precum conştient, stări mintale, minte, conţinut, verificabil prin introspecţie, imaginaţie şi altele la fel” (Watson, 1913, p 166). În schimb, ţelul acesteia ar trebui să fie „predicţia şi controlul comportamentului” (p 158). În particular, ar trebui să studieze doar stimuli, răspunsuri şi formarea obiceiurilor. În acest fel psih...

Am arătat că la omul adult nu mai găsim senzaţii pure. Orice senzaţie evocă altele, inclusiv variate impresii anterioare, rezultând un fenomen complex denumit percepţie. Percepţia constă într-o cunoaştere a obiectelor şi fenomenelor în integritatea lor şi în momentul când ele acţionează asupra organelor senzoriale. Spre deosebire de senzaţie, care redă o însuşire izolată a unui obiect, percepţia realizează o impresie globală, o cunoaştere a obiectelor în întregime, în unitatea lor reală. Deşi ne furnizează o imagine sintetică, percepţia efectuează o mare selecţie. De exemplu, nervul optic are o enormă capacitate de transmisie : 400 milioane de biţi pe secundă (or, o carte de 500 pagini conţine cam 100 milioane de biţi!). Dar creierul nu poate asimila mai mult de 100 biţi pe secundă. Deci percepţia nu constituie o reflectare fotografică fidelă, ea selectează informaţiile şi le prelucrează. Nu e vorba atât de o reducere, cât de un fel de rezumare a lor. Creierul nostru are o capacit...

începem studiul fenomenelor cognitive cu elementele cunoaşterii: senzaţiile. Senzaţia este cunoaşterea unei însuşiri separate a unui obiect sau fenomen, în momentul când acesta acţionează asupra unui organ senzorial. Izolarea unui aspect al realităţii se datorează faptului că există organe de simţ diferenţiate, specializate pentru a recepţiona, în condiţii optime, o anume categorie de excitaţii. în realitate, senzaţia presupune nu doar un organ senzorial, ci un întreg aparat, denumit de I.P. Pavlov „analizator". Acesta se compune din organul senzorial, nervul aferent (senzorial) şi o regiune corespunzătoare din scoarţa cerebrală (zona de proiecţie). Senzaţii separate nu întâlnim la omul adult. Ele există la animalele inferioare (am vorbit de psihicul senzorial elementar) şi la copil, în primele săptămâni ale vieţii, când mielinizarea incompletă a fibrelor asociative din cortex împiedică o comunicare instantanee între diferitele porţiuni ale sale. O dată cu maturizarea mai a...