Reprezentarea si organizarea Cunostintelor

Cum sunt organizare cunostintele in mintea noastra?

 In ce masura codam semantic cunostintele? Adesea s-a pus semnul identitatii intre memoria semantic si cea de lunga durata, dar MLD are o extensie mai mare decat MSD si include unele caracteristici senzoriale ale stimulilor.

Mandler si Ritchey ( 1977 ) au prezentat subiectilor timp de 10 secunde o imagine. Apoi aveau alte doua variante ale imaginii 949h72j respective ( una in care erau facute modificari ale detaliilor imagiste si a doua in care operau modificari de sens fata de cea initiala ). In partea a doua subiectilor le erau prezentate imagini din toate cele trei categorii si sarcina lor era sa recunoasca daca imaginile din noul set au fost prezentate anterior. S-a constatat ca subiectul memoreaza in primul rand semnificatia imaginii si abia apoi detaliile imagiste. Modificari in semantic imaginii a avut un impact mai puternic. Sistemul nostru cognitiv are tendinta de a retine semnificatia stimulilor si nu dispunerea lor spatiala.

Posner (1969) a prezentat subiectilor perechi de litere si sarcina lor era de a decide daca a cincea litera este sau nu identica cu prima. A prezentat perechi de litere cu identitate senzorio-semantica ( A-A ; a-a ) sau perechi de litere cu identitate semantic ( A-a). Rezultatele experimentului au aratat  in cazul aratarii concomitente ale perechii, timpul de reactive este mai redus in cazul identitatii senzorio-semantice, decat in cazul identitatii semantic. Daca insa se mareste durata intre prezentarea celor doua litere, diferentele de timp de reactive se aglutineaza (reduc). Explicatia: deteriorarea rapida a componentelor senzoriale, comparatia facandu-se doar pe temeiul caracteristicilor semantice. Dupa un interval scurt de timp- doua secunde in cazul stimulilor verbali simpli-, sistemul cognitiv pastreaza doar caracteristicile semantice ale stimulilor verbali.

Un experiment similar a fost efectuat cu propozitii in loc de litere. S-au concluzionat aceleasi rezultate. Concluzia: indiferent de complexitatea materialului stocat in memorie avem tendinta de a retine preferential pe termen lung caracteristicile semantice ale stimulului.

Avantajele codarii semantice

-         Reprezentarea semantica este mult mai economicoasa decat celelalte tipuri de reprezentari

-         Contine maximum-ul de informatie intr-un minimum de format

-         Rapiditatea procesarii = reprezentarile semantice ocupa un spatiu mai redus, impun o sitaxa riguroasa si limiteaza numarul de combinatii posibile. Reprezentarile semantice sunt mai usor de prelucrat decat cele senzoriale.

-         Reprezentarile imagistice nu au sintaxa, de aceea noi visam in imagini preponderent.

-         Permite operarea asupra posibilului. O reprezentare semantica nu reclama un referent real, ci doar posibil. Jean Piaget: datorita reprezentarilor semantice, sistemul nostru cognitiv poate face trecerea de la real la posibil. Posibilul logic este non-contradictoriu, pe cand imposibilul este absurd.

Retele semantice

S-a pornit de la ideea ca organizarea se face sub forma de retele semantice. O retea semantica poate exprima modul de organizare a cunostintelor din domenii bine structurate (biologia, fizica). Intr-o retea, cunostintele sunt organizate ierarhic in functie de gradul lor de generalitate. Ea are noduri (concepte) si legaturi, conexiuni (relatia dintre concepte).

Collins si Quillian (1969) erau interesati sa vada daca retelele semantice sunt folosite si in structura noastra cognitiva. A testat timpul de reactie al subiectilor la diverse intrebari (Barza are cioc rosu? Barza e mamifer?) si au observat ca timpul de reactie era din ce in ce mai mare depinzand de legaturile dintre noduri.

Critici: Efectul prototipicalitatii- anumite exemplare ale unei categorii sunt mai reprezentative pentru acea categorie.

Modelul raspandirii valorilor de activare- se pleaca de la urmatoarele asumtii:

·        Asocierea dintre noduri nu sunt strict ierarhizata. Intre concepte se poate stabili o mare varietate de legaturi.Exemple: legaturile pot fi categoriale ( floare- trandafir ), denota o proprietate ( cirese- rosii ) si pot fi functionale (subtile) ( casa in flacari- ambulanta ).

·        La prezentarea unui concept, nodul corespunzator se activeaza si aceasta activare se raspandeste la nodurile alaturate.

Verificarea acestui model s-a facut pintr-o sarcina de amorsaj urmata de o decizie lexicala. Amorsajul subliminal se refera la prezentarea unui stimul pentru o perioada foarte scurta de timp. Acest amorsaj face ca valoarea de activare a stimulului prezentat sa creasca.

Decizia lexicala se refera la prezentarea unui sir de litere, vis-a-vis de care subiectul trebuie sa decida daca sirul de litere prezentat este sau nu un cuvant. Se masoara timpul de reactie al subiectilor, timpul scurs de la prezentarea stimulului pe ecran pana la raspunsul subiectului.

S-a constatat ca timpul de reactie pentru decizia lexicala era semnificativ mai mic daca se prezenta subliminal stimulul “cireasa” si sarcina de decizie lexicala era pentru cuvantul “rosu”, decat daca s-ar prezenta “lalea” si ca decizie lexicala “ambulanta”.

Explicatia: cuvantul prezentat ca amorsa activeaza nodul corespunzator (nodul “cireasa”), dar si nodurile adiacente (“rosu”, “mere”). Aceasta activare pe care o primeste nodul “rosu” prezinta o decizie mai buna pentru sarcina de decizie care urmeaza.