Domeniul studiului personalitatii a devenit o
parte importanta a psihologiei stiintifice odata cu aparitia lucrarii lui
Cordon Allport: „Personalitatea: O interpretare psihologica' .
In teoria lui G.
Allport, conceptul de trasatura joaca un rol foarte important.
Teoria sa are un caracter electic, autorul considerand
personalitatea ca fiind individul unic caracterizat printr-o
functionalitate dinamica.
G. Allport nu este de acord cu Freud in urmatoarele privinte: el considera ca rolul inconstientului a fost mult exagerat;
- el nu
crede ca fortele de natura inconstienta joaca un rol insemnat in viata unui
adult matur si normal;
- afirma
ca subiectii sanatosi functioneaza mai ales la nivel constient si rational, controland
majoritatea fortelor care le motiveaza comportamentul;
- functionarea
inconstientului este semnificativa mai ales la nevrotici.
Allport nu considera ca trecutul este cel care stapaneste prezentul. Oamenii nu sunt prizonierii conflictelor si experientelor clin copilarie, ei fiindinfluentati intr-o masura mult mai mare de situatiile prezente.
De asemenea, G.
AIIport s-a opus studierii personalitatii pe baza unor cazuri clinice. Spre deosebire de Freud, care
a conceput un contitumm intre normal si patologic, AIIport a postulat o delimitare foarte clara intre normal
si patologic, considerand ca subiectii cu tulburari psihice functioneaza la un
nivelinfantil. Nevroticii, copiii sau animalele nu pot fi comparati cu adultii normali si ca atare, studiile realizate pe astfel de
subiecti nu se pot generaliza. Poate ca, cea mai insemnata contributie pe care
a adus-o Allport la teoria personalitatii consta in accentul deosebit pe care
acest autor il pune pe ideea de unicitate afiintei umane, unicitate definita in
termenii trasaturilor psihice.
G. Allport afirma ideei ca personalitatea nu este o notiune cu caracter' general sau universal, ci este particulara, specifica fiecarui individ.
„Personalitatea reprezinta organizarea dinamica a sistemelor psihofizice,
organizare ce determina un mod caracteristic de gandire si de comportament”.
Trasaturile de personalitate
Allport defineste trasaturile de personalitate ca fiind niste predispozitii de a raspunde intr-o maniera similara la anumite tipuri de stimuli.
Caracteristicile
trasaturilor sunt urmatoarele:
Trasaturi le de
personalitate au o existenta reala. Ele nu reprezinta doar constructe teoretice
menite sa explice comportamentul, ci exista in interiorul fiecarui individ.
Trasaturile reprezinta
cauza comportamentului, ele dirijandu-i cursul. Ele nu sunt puse in evidenta
doar ca raspuns la anumiti stimuli ci, mai
mult, ele directioneaza cautarea unui anumit tip de stimuli.
Existenta trasaturilor poate fi demonstrata in
mod empiric,
prin observarea comportamentului subiectului,comportament analizat in timp.
Coerenta si constanta comportamentului pun in evidenta prezenta unor trasaturi.
Allport le denumeste ca fiind un fel de pasiuni care
guverneaza existenta individului.
b) Trasaturi centrale: sunt trasaturi pe care le poseda
fiecare individ in numar redus (intre 5 si 10). Ele
descriu
comportamentul unui individ (sunt cele care se trec
intr-
o caracterizare).
c) Trasaturi secundare: sunt
mai putin evidente (de
regula, spune Allport, le cunosc doar prietenii
apropiati).
Proprium-ul este
termenul propus de Allport pentru a inlocui termenii de ego sau self,
Proprium-ul include toate
aspectele personalitatii care sunt distinctive si vitale pentru viata
emotionala a individului.
Aspectele
caracteristice ale proprium-ul ui sunt unice pentru o anumita persoana, fac ca
persoana sa fie diferita de orice alta persoana si ele sunt cele care reunesc
perceptiile, atitudinile si intentiile unui individ intr-un tot unitar.
G. Allport descrie stadiile dezvoltarii proprium-ului, stadii ce se dezvolta
pana la maturitatea individului.
Eul corporal: Stadiile 1-3 se dezvolta in primii ani de viata. In aceasta perioada copilul realizeze distinctia intre propriul lor corp si obiectele ambiantei.
Identitatea eului: Copiii
realizeaza faptul ca identitatea lor ramane aceeasi indiferent
de schimbarile care au loc.
Auto-stima: Copiii
invata sa se mandreasca cu realizarile lor.
Extensiunea eului: Este
vorba de etapele care au loc intre 4si 6 ani. In
aceasta etapa copii ajung sa recunoasca obiectele si persoanele care
fac parte din lumea lor.
Imaginea de sine: Copiii
dezvolta imaginea de sine actuala si idealizata si devin constienti de faptul
ca satisfac sau nu satisfac expectatiile parentale.
Eul ca o dinstanta
rationala: Aceasta
etapa se dezvolta intre 6 si 12
ani. In aceasta faza copiii incep sa utilizeze logica in
solutionarea problemelor cotidiene.
Constituirea proprium-ului: Aceasta etapa se dezvolta in
adolescenta. In aceasta perioada
tinerii isi formuleaza scopuri si planuri pe termen lung.
Elapa
adulta: Adultii
normali si maturi functioneaza
independent
de motivatiile copilariei. Ei functioneaza in mod rational
in prezent si isi elaboreaza in mod constient propriul stil de viata.
Comments
Post a Comment