Ca teoretician
al invatarii, Bandura este de acord cu Skinner ca atat comportamentul normal
cat si cel patologic reprezinta un rezultat al invatarii.
Bandura l-a criticat
pe Skinner pentru ca a studiat doar subiecti individuali, mai ales animale, si
nu subiecti umani, in interactiune unii cu altii. Abordarea lui Bandura este
una psihosociala, care investigheaza comportamentele ca fiind formate si
modificate de contextul social.
Desi Bandura
recunoaste faptul ca invatarea se datoreaza in mare parte intaririi, el
subliniaza si existenta altor forme de invatare care au loc in absenta unei
intariri directe.
Teoria sa este
denumita adesea invatare observationala pentru ca pune accent pe rolul
observarii comportamentului celorlalti si a consecintelor acestuia in invatare.
Accentul pus pe invatarea prin observatie sau exemplu, reprezinta poate
aspectul cel mai important al teoriei lui Bandura.
In acelasi
timp, Bandura nu elimina total existenta variabilelor interne, asa cum lacea
Skinner. El este de parere ca procesele de gandire influenteaza procesul de
invatare. Observand comportamentul celorlalti, oamenii realizeaza o decizie
constienta daca sa se comporte sau nu in acelasi mod.
Cu alte
cuvinte, Bandura interpune un mecanism de mediere intre stimul si reactie si
acest mecanism este reprezentat de procesele cognitive ale subiectului care
realizeaza controlul intern al
Modelarea -
baza invatarii observationale
Elementul din
teoria lui Skinner, cu
care Bandura nu este de acord consta in aceea ca invatarea
s-ar produce numai prin intarire directa. Mai mult, el arata ca intarirea
reprezinta un mod ineficient de invatare care consuma timp, ba mai mult, este
si periculos. El spunea ca lumea ar fi foarte nesigura daca, de pilda, oamenii
ar avea nevoie de intarire directa
pentru a invata sa nu traverseze pe culoarea rosie a semaforului. Conditionarea
operanta prin intermediul careia incercarile si erorile vor continua pana cand
va fi gasit raspunsul corect, este ineficienta in invatarea conducerii auto
pentru ca subiectul va muri intr-un accident inainte de a gasi secventa
pozitiva de comportament.
Bandura arata
ca majoritatea comportamentelor umane sunt achizitionate prin intermediul
exemplului, care poate avea un caracter intentional sau accidental. Noi invatam
observandu-i peceilalti si
modelandu-ne comportamentul.
Procesele
invatarii observationale:
a) Procesele atentionale
b) Procesele
memoriei
Pentru a invata
un comportament prin intermediul imitatiei, subiectul trebuie sa retina
aspectele semnificative ale respectivului comportament.
c) Procesele
reproductiei motorii
Se refera la traducerea
reprezentarilor simbolice in
comportament manifest (deschis).
d) Procesele
motivationale
Autoeficienta
Autoeficienta
se refera la cat de bine reuseste subiectul sa-si atinga propriile standarde
interne. Bandura considera ca autoeficienta se exprima prin intermediul
sentimentelor de autostima, de valoare personala, de adecvare si eficienta in abordarea realitatii. Autoeficienta este
perceperea propriei capacitati de
a produce si regla evenimentele vietii. Persoanele
care au standarde interne exagerat de ridicate se autopedepsesc sever atunci
cand nu reusesc sa le atinga si de aici pot rezulta sentimente de depresie,
descurajare, autodevalorizare.
Persoanele cu
sentimentul autoeficientei ridicat au urmatoarele caracteristici:
Þ sunt
capabile sa faca fata in mod adecvat incercarilor vietii;
Þ pentru
ca ele se asteapta la succes, ele vor persevera in tentative de depasire a
obstacolelor;
Þau o mare
incredere in fortele proprii si nu sunt blocate de dubitatii;
Þ au
performate ridicate in activitate.
Comments
Post a Comment